Sistemul imunitar, prin echilibru şi stabilitatea lui, reprezintă un factor esenţial în păstrarea sănătăţii. Un sistem imunitar slăbit, creează deschideri spre o mulţime de viruşi şi agenţi patogeni externi dăunători, care pot ataca şi dezechilibra organismul. În condiţiile actuale, cînd viaţa este mult mai stresantă, cînd alimentaţia este dezechilibrată, cînd asistăm la o creştere a poluării atmosferice, cînd activitatea fizică nu este cea corespunzătoare, fiecare dintre noi are nevoie de o stimulare a sistemului imunitar, de o întărire a lui, pentru păstrarea sănătăţii. După cum ne-a spus dna Angela Beju, lector universitar, terapeut naturist, membru al Asociaţiei Naţionale pentru Terapii Complementare din România, să nu uităm că un sistem imunitar slăbit poate tolera creşterea tumorilor, neavînd puterea de a le frîna. Totuşi, există o anumită proporţie de cancere care se vindecă spontan prin faptul că organismul îşi poate mobiliza forţele de apărare şi există, de asemenea, un număr de cancere care nu ajung să se manifeste pentru că sistemul imunitar le distruge încă din primele faze.

Cînd ne referim la sistemul imunitar, apare în mod firesc întrebarea, care sînt celulele din organism ce participă în mod hotărîtor în procesele imune ce apar în corp, care distrug viruşii şi substanţele străine, apărînd astfel organismul.

Dna Angela Beju, terapeut naturist, membru al AsociaÅ£iei NaÅ£ionale pentru Terapii Complementare din România, spune că reacÅ£iile imunitare din organism reprezintă un proces complex ce angrenează un număr foarte mare de celule, care îndeplinesc diverse funcÅ£ii: “Aceste celule se numesc limfocite ÅŸi sînt de două tipuri: celule limfocitare T, care iau naÅŸtere în glanda timus ÅŸi celule limfocitare B produse în măduva spinării. Celulele T determină imunitatea celulară, influenţînd apărarea organismului faţă de viruÅŸi ÅŸi ciuperci patogene, participînd la apărarea antiinfecÅ£ioasă, precum ÅŸi la distrugerea tumorilor. Aceste celule au proprietatea de a circula permanent către splină ÅŸi ganglionii limfatici în care îşi au sediul, trecînd apoi din nou în sînge. ÃŽn timpul acestei circulaÅ£ii permanente, ele distrug viruÅŸii ÅŸi substanÅ£ele străine organismului întîlnite în cale. Celulele limfocitare B determină imunitatea umorală, care implică producerea anticorpilor. Aceste două tipuri de celule conlucrează pentru apărarea organismului. ÃŽn sînge, din cantitatea totală de limfocite, 24,5 la sută reprezintă celulele de tip B, iar 69,5 la sută celulele de tip T. Raportul T/B se păstrează în timp, el fiind asociat cu o bună rezistenţă imunologică. O slabă dezvoltare a celulelor de tip B conduce la o slabă imunitate umorală ÅŸi, de fapt, la existenÅ£a unui număr insuficient de anticorpi specifici. O slăbire a imunităţii umorale determină o slăbire a imunităţii celulare ÅŸi invers”.

Un factor demn de remarcat în slăbirea imunităţii sînt virozele repetate, care uneori determină reapariţia unor afecţiuni care, în mod normal, au fost stopate. Astfel, spune dna Angela Beju, după o stopare îndelungată a evoluţiei unei tumori, apariţia unei viroze dezechilibrează sistemul de apărare al organismului şi, în special, imunitatea celulară, organismul tolerînd astfel extinderea rapidă a tumorii. Acesta ar fi unul din motivele pentru care, cei care au cancer trebuie, în mod deosebit, să-şi întărească sistemul imunitar, reuşind să blocheze astfel expansiunea tumorilor şi apariţia metastazelor.

La baza unui sistem imunitar echilibrat stă, în primul rînd, alimentaÅ£ia. Aceasta trebuie orientată încă din copilărie ÅŸi urmărită de-a lungul întregii vieÅ£i ca să fie cît mai sănătoasă: “Un copil care este învăţat să mănînce multe dulciuri, lapte de vacă pasteurizat, margarină ÅŸi mulÅ£i cartofi prăjiÅ£i nu poate avea un sistem imunitar sănătos. Pentru ca organismul să aibă o bună imunitate, este bine ca alimentaÅ£ia să se bazeze pe multe fructe ÅŸi legume proaspete, brînză de vaci, produse lactate fermentate ÅŸi cereale integrale. Este recomandată reducerea cantităţii de sare ÅŸi evitarea prăjelilor în grăsime încinsă. Dacă totuÅŸi aceste prăjeli se fac, sînt recomandate grăsimile cu grad redus de nesaturare. De asemenea, este bine să se evite prăjelile pe cărbuni încinÅŸi ÅŸi afumăturile, ele creînd grave dezordini imunitare. ÃŽntrucît zahărul este un inhibitor al imunităţii, este indicată evitarea sau chiar excluderea lui din alimentaÅ£ie, acest lucru fiind valabil ÅŸi pentru grăsimile animale de tip slănină, untură, osînză, a margarinelor ÅŸi a conservelor. Este cotraindicat excesul de băuturi alcoolice ÅŸi carbogazoase. Pentru cei care nu sînt vegetarieni, este recomandată, în primul rînd, carnea de pui, peÅŸte ÅŸi, eventual, de vită, dar în cantităţi mici ÅŸi fără excese”.

Pentru întărirea imunităţii celulare determinate de glanda timus, dna Beju recomandă fructele şi legumele de culoare verde, iar pentru întărirea imunităţii umorale şi, implicit, creşterea numărului de anticorpi, legumele şi fructele portocalii. Pentru echilibrarea sistemului limfatic sînt utile legumele şi fructele de culoare galbenă. Salatele de legume pot conţine, în plus, ceapă şi usturoi, nuci, seminţe de dovleac. Se utilizează doar ulei de măsline presat la rece.

Referitor la iaurt, dna Beju spune că el reprezintă un antibiotic natural care, prin faptul că determină creşterea de limfocite T şi B, distruge bacteriile din organism şi este antitumoral. Poate fi îmbogăţit cu fulgi de ovăz sau de secară. Este recomandată pîinea de secară, graham sau pîinea neagră.

Cura cu germeni de grîu reprezintă un bun stimulator imunitar. Se pot face cure de cîte o lună, primăvara şi toamna, consumînd cîte 100 g de germeni de grîu zilnic. Sînt indicate cîte 2-3 cure pe an cu polen de albine: 3-4 linguriţe pe zi, înaintea celor 3 mese principale. Polenul, prin cele 50 de substanţe active terapeutic pe care le conţine, întăreşte nu numai sistemul imunitar, ci şi întregul organism, frînînd procesul de îmbătrînire.

Pentru prepararea de remedii din plante stimulatoare ale imunităţii, dna Beju recomandă gălbenelele, fructele de cătină şi de măceş, mugurii de pin, frunzele de dud, coada calului, trei fraţi pătaţi, sînzienele galbene, turiţa mare, sunătoarea, echinacea, ginsengul, yucca şi vîscul.

 

Sursa: www.evenimentul.ro