Fara scutec de ceva vreme :)

Claudette — Thu, 12 Jan 2012 18:10:59 +0000

R avea 2 ani si 8 luni. Cam tarziu, ar spune unii…eu spun ca a reusit exact cand a fost pregatit. Copiii sunt diferiti.
Vreau sa va scriu aici metoda care a dat roade si de a doua zi de cand a fost lasat fara scutec, copilul s-a dus singur la olita, si-a dat pantalonii si chiloteii jos si a facut. Uneori nici nu ne anunta. In cateva zile am renuntat si la scutecul de noapte…oricum nu facea in somn si facea dimineata imediat ce se trezea. Dar sa o luam cu inceputul.
I-am luat olita pe la un an si ceva…foarte devreme, spun acum, dar am incercat marea cu degetul. Adica am incercat un fel de n-ar mai fi, cum multe mamici incearca. Il puneam eu dimineata, cand il vedeam ca se stramba si stiam ca face…din ora in ora…si uite asa eram foarte mandra ca baiatul meu face la olita. Am tinut-o asa cateva luni, fara a-l forta insa, il puneam numai daca accepta, daca refuza, il lasam in pace. La un moment dat nu a mai vrut…am schimbat olita ca am plecat la munte si copilul a respins total ideea. Cineva mi-a zis ca e incapatanat…eu zic ca nu, era prea mic.
A venit vara, copilul avea aproape 2 ani si l-am lasat fara pampers cateva zile…ori am fost eu prea stresata, ori copilul era nepregatit, cert este ca n-a iesit….
Apoi m-am relaxat si mi-am spus ca pana la urma vom scapa,nu e un capat de tara ca are pampers, copilul este normal, face o gramada de lucruri minunat pentru varsta lui, e inteligent si la momentul potrivit va invata sa stea si fara pampers.
Considerand ca ne putem intelege, se poate imbraca si dezbraca singur, se poate aseza si ridica singur de pe olita, am demarat actiunea.
I-am spus ca nu mai avem decat un scutec…du-te si cumpara! pai nu mai am bani…du-te si cumpara bani!!!
i-am dat chilotei, i-am pus olita la indemana si o zi jumatate am facut ce nu recomand, adica il tot ademeneam din timp in timp sa stea pe olita….ma mai si suparam pe el daca nu voia….pana cand mi-am dat seama ca nu vreau sa-l invat sa stea pe olita, ca asta o poate face si un bebe, vreau sa-l invat sa-si cunoasca corpul, sa cunoasca senzatia de a face, senzatia care anunta ca face….si sa-i spun ce trebuie sa faca in astfel de situatie.
O prietena mi-a spus ca asa a facut si ea cu baietelul ei. Il anunta din timp in timp ca nu are pampers si ca olita este in locul X.
Deci l-am lasat fara pampers si ii tot spuneam: vezi ca nu ai pampers pe tine, stii unde trebuie sa faci? La olita, venea raspunsul (pentru ca stia deja ca la olita se face). I-am explicat excat ce tr sa faca: cand iti vine sa faci, dai pantalonii jos, dai chiloteii jos, te asezi pe olita si faci.
Din momentul in care am aplicat aceasta tactica, copilul s-a dus singur la olita si-a dat pantalonii jos, si-a dat chiloteii jos, s-a asezat pe olita si a facut, iar acela a fost momentul din care copilul meu a inteles cum sta treaba si face la olita, cu foarte putine ” accidente”…
Dupa 2-3 zile stia ce se intampla cu corpul lui si putea sa se controleze, mi-a demonstrat-o! Am mers in oras, in vizita, fara pampers.

Reusita a venit la o zi dupa ce l-am lasat fara pampers, adica dupa ce a experimentat cum e sa se ude de vreo cateva ori, deci nu dintr-o data.
E foarte importanta atitudinea parintilor, a celor din jur. Copilul nu trebuie certat, ci constientizat de ceea ce i se intampla. Ce ai facut? Ai facut pisu? Esti ud? Hai sa ne schimbam. Cand te mai trece, te duci, iti dau pantalonii jos, te asezi pe olita si faci, da?
Adica copilul trebuie sa stie exact care sunt pasii!
Apaluze la scena deschisa…da, ne-am bucurat, am spus la toata lumea, l-am laudat, dar nu am exagerat. nu ii spun povesti cat sta pe olita, nu-i dau de joaca…nu sta cu orele pe olita…se aseaza cand il trece, face si se ridica!

Si-am pus biberonu’n cui!

Claudette — Fri, 30 Jul 2010 06:40:51 +0000

Dupa aproape doi ani in care ne-am servit de biberon, a venit si vremea sa ne despartim.
S-a intamplat firesc, din dorinta de a bea singur din orice se poate: “din cana, mah!! din borcan!!”
La mare fiind, chiar m-am enervat ca nu mai voia sa bea laptele din biberon, mi se parea comod asa si sigur. El voia sa-i desurubez capacul: “capacul jos! defaca-l!!” “Ava bea lapte din borcan!!!” si pana la urma am cedat, chiar daca asta insemna sa il tin strict sub supraveghere. Pe jos era gresie si mi-era teama sa nu-i cada sticla din mana sa se raneasca. Nu s-a intamplat asta, ba din contra! M-a uimit ca stie sa bea fara sa verse din sticla, m-a uimit ca stie sa aseze si sa ridice sticla de pe masa fara sa verse continutul…
Are deja doua saptamani de cand nu mai foloseste biberonul, desi eu am mai incercat. Acum primeste seara si dimineata cate un pahar cu lapte, uneori cu pai, alteori fara, nu conteaza, il bea cu placere, intre reprizele de joaca, cand vrea el.
Ieri l-am intrebat daca mai vrea si mi-a spus: “copiii mari nu beau lapte!” (abia bause, deci inca e mic ).
Abia mai accepta si cana cu pai, ma pune sa-i desfac capacul, sa bea direct din ea…inca o mai folosim in masina.
Azi am spalat toate biberoanele si ustensilele necesare si le-am “pus bine”, cu mare bucurie si curiozitate ca trecem la o noua etapa, dar si cu nostalgia ca au fost doi ani minunati, in care am inteles ce inseamna fericirea, implinirea.
Am baiat mare, ce sa mai!!

Claudette » dezvoltare copii

Fara scutec de ceva vreme :)

Si-am pus biberonu’n cui!