Părinţi buni, părinţi răi

• o pedeapsă lansată de unul dintre părinţi îl va determina pe copil să caute refugiu în braţele celuilalt părinte

Cînd părinÅ£ii nu respectă acelaÅŸi set de reguli, copiii sînt primii care detectează eventualele “portiÅ£e de scăpare”. O pedeapsă primită de la mama, pe care tata o ignoră sau chiar o neagă, îl determină pe copil să-ÅŸi construiască imagini contradictorii atît despre cei doi, cît ÅŸi despre sine, să se simtă nedreptăţit ÅŸi chiar să pună etichete.

“Mama rea” ÅŸi “tatăl rău” care nu lasă copilul să se uite la televizor sau să mănînce îngheÅ£ată se vor gîndi de două ori înainte de a lansa interdicÅ£iile, dacă Å£in la “imaginea” lor în faÅ£a odraslei. SpecialiÅŸtii susÅ£in însă că pedepsele ÅŸi recompensele joacă un rol important în educaÅ£ie: “Este bine să spună cînd îl pedepseÅŸti că eÅŸti părinte rău, iar cînd îl răsplăteÅŸti, că eÅŸti bun. ÃŽnseamnă că, depăşind nivelul iniÅ£ierii, copilul începe să se caute pe sine, înseamnă că deja înÅ£elege care este diferenÅ£a între bine ÅŸi rău. Cînd deja face diferenÅ£a între mama bună ÅŸi mama rea, începe să capete identitate, avînd în vedere că pînă la o vîrstă copilul este în simbioză cu mama”, apreciază psihoterapeutul Diana Ciubotaru, preÅŸedintele AsociaÅ£iei de Psihoterapia Familiei ÅŸi a Cuplului IaÅŸi.

Majoritatea părinÅ£ilor îşi condiÅ£ionează copiii. Cei mici prind repede “trucul”, învaţă astfel că pot obÅ£ine ceva dacă se poartă frumos, dacă iau note mari etc, dar învaţă ÅŸi să condiÅ£ioneze la rîndul lor. Micii “tirani” întorc repede lucrurile în favoarea lor, mergînd pînă la ameninţări comico-dramatice, de obicei niÅŸte sinteze rezultate din spusele, în alt context, ale celor mari: “Dacă nu-mi cumperi role, nu te mai iubesc”.

CondiÅ£ionarea lansată în termenii “dacă…, atunci…” funcÅ£ionează, dar monedele schimbului nu pot fi alese la întîmplare. “Toate recompensele trebuie făcute fără să condiÅ£ionezi iubirea. Nu pedepseÅŸti ÅŸi nu recompensezi iubirea. Cînd pui iubirea ca monedă de schimb, loveÅŸti cel mai profund”, avertizează psihoterapeutul ieÅŸean. Copilul va învăţa, astfel, că totul se plăteÅŸte cu frică. “Åži este greu să trăieÅŸti o viaţă întreagă fugind de frică, de starea aceea de disconfort pe care o ai după ce acÅ£ionezi într-un anumit fel”, ne-a mai spus Diana Ciubotaru.

Oricare ar fi pedeapsa pe care ar aplica-o, părinÅ£ii nu trebuie să uite însă că scopul lor este să-ÅŸi educe, să-ÅŸi disciplineze copilul, ÅŸi nu să-l umilească. O emisiune absolut insuportabilă, “Supernanny”, difuzată nu demult la televizor, a avut ca “urmare” o carte foarte bine scrisă – “Åži tu poÅ£i fi supernanny”, de Irina Petrea (Editura “Trei”). La capitolul “pedepse”, autoarea se dovedeÅŸte a fi chiar foarte convingătoare: “Dacă vrei să-i dai o lecÅ£ie, dacă vrei ca el să înveÅ£e din greÅŸeala lui, nu-i răni sentimentele – cuvintele tale, în loc să aibă efect la nivel cognitiv, acÅ£ionează la nivel afectiv. ÃŽn loc să tragă învăţămintele de rigoare, copilul crede că nu-l mai iubeÅŸti, că nu-Å£i mai place de el, că nu e bun de nimic – asta e tot ce rămîne, aÅŸa că să nu te miri de ce lucrurile se repetă”.

Gina Popa www.evenimentul.ro

Stiri similare

• Educaţia gratuită îi costă pe părinţi, în medie, 1.490 lei anual, iar acest fapt costă dublu statul roman, prin agravarea abandonului şcolar
• Jucariile educationale
• Alocația pentru susținerea familiei – 2010